Viața pe un peron

Viața pe un peron - Octavian Paler M-am gandit mult daca sa dau cartii 3 stele sau 4, dar vorbind stric de placerea personala, am decis sa ramana 3.

Ce ma deranjeaza cel mai mult ca Octavian Paler este ca are pasaje sclipitoare in carte alternate cu zeci de pagini de .. nimic, de fapt.

Da, daca stau sa rasfoiesc cartea, pe fiecare pagina gasesc citate interesante si fraze complicate cu mai mult de un inteles, dar o carte nu e formata doar din frazele din care e scrisa. Cel putin nu dupa parerea mea.

Paler scrie frumos, nu neg asta. Este foarte bun la relationarea cu cititorul, toate formele de adresare sunt perfect integrate, impresia ca naratorul vorbeste cu tine, chiar cu tine, este destul de mare.

Povestea, insa, este ceva nou pentru literatura romaneasca, ceea ce este un plus imens. Nici nu sunt sigura in ce stil se incadreaza, dar nici nu cred ca vreau sa atribui acestei povesti un gen specific. Parca e mai frumos asa, necategorizata.

In orice caz, o sa mai tatonez terenul cand vine vorba de cartile lui Paler. Mi-a trezit interesul.